Un astăzi târziu...

În vacanță, când nu ai ce face îți vin tot felul de lucruri ciudate în minte... de exemplu, faci curat în calculator, în internet, în ce ai salvat, ce a devenit inutil, ce pagini mai sunt sau nu actuale.

Și te lovește dintr-o dată realitatea că oamenii abandonează lupta! Începi un proiect care îți pare că e esența a tot ceea ce ai putea face vreodată și după o vreme te trezești că nici nu ai mai deschis paginile sale (reale sau virtuale). 

Iată, doar, cum am ramas eu undeva prin 2012. Cat a trecut? 7 ani: alt grad didactic, alta casa, inca un copil, alta masina, inceputul scolii pentru copilul cel mare.... 

Ufff! Cât de simplu și totuși cât de complicat, cât de multe sentimente, neliniști, bucurii, satisfacții și câte oare mai sunt de venit?